Zona rezidențială Băneasa. Trecut. Prezent. Viitor.

Poate că treci în fiecare zi pe aici, dar știi povestea care se ascunde în spatele străduțelor din cartierul Băneasa?  De la vechea Moșie a bănesei Ecaterina Văcărescu și până la stația de metrou Tokyo, sunt mai puțin de 300 de ani distanță. Dar de atunci, din vremurile când Micul Paris era un oraș foarte bine organizat, un oraș în care găseai orice, de la farmacii deschise noaptea, prin rotație,  până la tramvaie care mergeau până la 1 noaptea, și până în prezent, unele lucruri s-au mai schimbat în frumoasa capitală. Într-un Ghid Oficial al Bucureștiului de la 1934, pe care cu puțin noroc îl poți găsi prin anticariate, iată cum este orașul descris:

„Ceea ce face farmecul Capitalei sunt vioiciunea şi optimismul său. Scăldat în lumină, favorizat de un climat salubru, din zori şi până noaptea, oraşul freamătă de viaţa intensă de muncă pentru a oferi în acelaşi timp cele mai variate posibilităţi de distracţie.

De la ora 11 şi până la timpul prânzului, pentru a reîncepe de la 17 până seara, calea Victoriei mişună de lumea dornică de plimbare şi spectacolul gratuit ce-l prezintă acest dute-vino pe porţiunea dintre bulevardul Elisabeta şi Palat, şoseaua Kiseleff fiind proprie mai ales plimbărilor cu automobilul şi equitaţiunei.

De îndată ce încetează activitatea rodnică şi intensă de peste zi, odată cu lăsarea serei, o mulţime deasă invadează centrul, atrasă de luminile multicolore ale vitrinelor şi reclamelor. Teatre, cinematografe, restaurante, baruri, dancinguri, ispitesc pe trecătorul aiurit de intensa circulaţie, de lumină şi de sgomot.

Bucureştii îşi trăiesc viaţa de noapte cu toată veselia şi optimismul ce caracterizează acest oraş primitor, agreabil şi variat."  

  Diferit, și totuși asemănător. Sau cum ar spune Eminescu: Toate's vechi și nouă toate. :) Te invităm să descoperi în continuare care’s vechi și care’s noi.   Zona Băneasa, de la un sat vechi, la un cartier de top al Bucureștiului   În urmă cu aproape 300 de ani, în această parte a țării se află un sat vechi care se numea Cârstănești. Zona rurală a intrat în anul 1761 în proprietatea bănesei Ecaterina Văcărescu, văduva marelui ban Șerban Văcărescu. Rangul de ban reprezenta în acea perioadă un mare dregător teritorial, adică cel mai înalt titlu boieresc acordat în Țara Românească.   După ce Ecaterina Văcărescu a devenit proprietara acestor pământuri, la scurt timp a luat decizia de a construi biserica Sfântul Nicolae, aflată pe partea stangă a DN1. În perioada interbelică, satul Cârstănești a fost transformat în comună. Mulți dintre locuitorii acestei zone se ocupau cu prepararea laptelui și a brânzeturilor. Se spune că fetele din sat transportau și vindeau produse lactate în oraș, în fiecare dimineață, ținând pe umeri donițe (vase de lemn cu toarte și capac) cu smântână și brânzeturi.   După anul 1950, comuna Cârstănești a fost inclusă din punct de vedere administrativ în municipiul București, devenind astfel un cartier al Capitalei. A preluat numele de la proprietara pământurilor, Ecaterina Văcărescu, pe care locuitorii o numeau “Băneasa” (soția banului).   Încă un eveniment istoric important care se leagă de zona Băneasa a avut loc în ziua de 10 mai 1866. Cu ocazia intrării viitorului Rege Carol I în București, i-a fost înmânată la Băneasa cheia orașului, în semn de bun-venit.   Tot cartierul Băneasa este și martor istoric al instalării stației TFF (telegrafie fară fir) de la Herăstrău, de 150 kW putere, în anul 1915. Aceasta a avut un rol important pentru România în Primul Război Mondial, fiind singurul mijloc de comunicare rapidă cu aliații.   Zona Băneasa s-a apropiat treptat de ceea ce cunoaștem azi, începând dezvoltarea din prima parte a secolului XIX. Au fost trasate străzi rectangulare și parcele de minimum 400 mp. Atât în perioada interbelică, dar și după aceea au fost construite multe case cu un nivel, iar în perioada 1980 - 1985, o mare parte dintre aceste case au fost înlocuite de blocuri.   Povestea obiectivelor cheie ale cartierului Băneasa La capitolul obiective turistice ale Bucureștiului, cartierul Băneasa îmbogățește semnificativ harta Capitalei. În topul atracțiilor se află Arcul de Triumf, Muzeul Satului, Parcul Herăstrău, Casa Presei Libere, Fântâna Miorița și vile importante precum - Vila Nicolae Minovici și Vila Dumitru-Furnica Minovici, ultima fiind și cea care găzduiește Muzeul de Artă VecheApuseană.     Monumentul Arcul de Triumf a fost proiectat de Petre Antonescu, construit în perioada 1921-1922 și  renovat între anii 1935-1936. Acesta reprezintă un simbol al victoriei României în Primul Război Mondial, dar și un element care ne amintește de crearea României Mari și de încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.   Ca popularitate, obiectivul este urmat îndeaproape de Muzeul Satului și de Parcul Herăstrău. Primul punct de atracție, "Muzeul din inima capitalei", așa cum mai este denumit, și-a deschis porțile pentru public în data de 10 mai 1936, când a fost inaugurat de către Regele Carol al II-lea. Pentru a-l construi, casele au fost dezasamblate, bucată cu bucată, transportate cu trenul, căruța sau cu barca până la București unde au fost asamblate din nou pe suprafața muzeului de pe malul lacului Herăstrău.   În prezent, expoziția permanentă a Muzeului Satului acoperă o suprafață de 14 ha având 380 de monumente, 60.000 de obiecte în colecțiile de patrimoniu și peste 250.000 de documente de arhivă referitoare la sat și viața sa tradițională. Parcul Herăstrău, denumit din 2017 Parcul Regele Mihai I al României, este considerat cel mai spectaculos și cel mai variat parc al Capitalei. Puțini sunt cei care știu că denumirea “Herăstrău” vine de la un gater, adică un fierăstrău mecanic, care era situat pe malul lacului, în dreptului podului. Acesta era un obiect popular în anii 1600, după cum atestă documentele istorice. Azi, în anul de gratie 2019, te poți pierde lejer pe aleile parcului și poți admira zona Expo Flora, Insula Trandafirilor, Insula Plopilor sau Grădina Japoneză.   Deși nu sunt privite ca niște obiective turistice, aeroportul Băneasa și Gara Regală sunt reprezentative pentru această zonă a orașului și au o istorie bogată în spate.   Prima apariție în presă a Aeroportului Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu a fost la data de 7 iunie 1910, când pe fostul hipodrom din zona, Aurel Vlaicu a prezentat câteva evoluții cu avionul construit chiar de el, la mitingul aviatic, organizat în acea perioadă. Însă aviatorul francez Loius Blériot a fost primul pilot care a desfășurat zboruri de agrement pe vechiul hipodrom din Băneasa. Pistele aeroportului au fost amenajate de la 1920, iar clădirea și turnul de control pe care le vedem astăzi datează din anii ’60.   La intrarea în cartierul Băneasa, în fața Muzeului de Artă Populară Nicolae Minovici, se află Fântâna Miorița, un monument cu o simbolistică aparte pentru români. Obiectivul a fost realizat din granit de Dobrogea și a fost inaugurat în 1936 după planul arhitectului Octav Doicescu. Desenele ilustrează cu măiestrie balada Mioriței, o adevărată capodoperă a folclorului literar romănesc.     Tot în această zonă se află și Gara Regală, o construcție ce datează din anul 1936. A fost realizată de Direcția Generală a CFR după planurile arhitectului Duiliu Marcu, cu scopul de a fi folosită doar de Familia Regală a României. După ce a fost închisă în ultimii 10 ani, planurile de dezvoltare ale Bucurestiului anului 2020 includ și redeschiderea acestei Gări.   Vila Nicolae Minovici și Vila Dumitru-Furnică Minovici sunt două comori culturale ce merită explorate pentru obiectele valoroase ce datează chiar din secolul al XVII-lea. Interiorul cucerește prin elementele de decor expuse -  vitralii, tapiserii, covoare, statui și obiecte de mobilier care se împletesc armonios în obținerea unei povești de epocă. Încă un obiectiv de seamă al cartierului Băneasa este și Casa Presei Libere, cunoscută inițial drept Casa Scânteii, care a deținut recordul de cea mai înalta structură din oraș între anii 1956 și 2007.   În prezent, cartierul Băneasa se întinde pe o suprafață de 25 de hectare și se află într-o continuă dezvoltare. Grație tuturor beneficiilor de care dă dovadă, de la transportul facil către restul orașului până la oazele de liniște și aer curat reprezentate de Pădurea Băneasa și de lacul Herăstrău, această zonă a devenit extrem de râvnită în Capitală.   Pentru istoria românilor pădurea are o conotație aparte. De când ne știm, "Codrul e frate cu românul", căci era locul unde se refugiau oamenii în fața năvălirilor străine și ulterior a devenit ascunzătoarea haiducilor. Codrii Vlăsiei acopereau odinioară mare parte a regiunii sudice a României și prin ei a fost construit drumul care lega Bucureștiul de Palatul Mogoșoaia (actuala Calea Victoriei, după Războiul de Independență). Azi au mai rămas doar urme sporadice ale Codrilor Vlasiei, iar Pădurea Băneasa este una dintre ele. Puțini știu, dar lângă Pădurea Băneasa se află un Mausoleu lăsat în paragină, ridicat de una din cele mai bogate familii din România secolului trecut: familia Blank. Aceasta a investit în construirea căii ferate, dar și în sistemul de canalizare al Capitalei. Cum ajungi la Mausoleu? Acesta se poate observa peste drum pe Academia de Poliție și este atât de bine ascuns de stejari, încât doar pietonii îl pot zări. Fără nicio inscripție, cu un lanț gros pus la uși, vei vedea o clădire de cărămidă, de până la 10m, cu o boltă înaltă, ascunsă printre iederă și copaci. Cum se va transforma zona de Nord a orașului în următorii ani?  Un nou pol de business se evidențiază din ce în ce mai mult în apropiere de Piața Presei Libere, zona Expoziției - Domenii, iar noutățile ce vor duce la dezvoltarea orașului nu întârzie să apară. Orașul crește pe zi ce trece atât ca număr de locuitori, cât și în ceea ce privește zonele de locuit și a noilor proiecte imobiliare dezvoltate în zonele limitrofe ale urbei. Una din cele mai așteptate vești se referă poate la redeschiderea aeroportului Băneasa începând cu luna mai a anului viitor (n.r. 2020). Se vor finaliza corpurile A, B și Rotondă. Pe lângă amenajările interioare absolut necesare, vor fi și intervenții care țin de arhitectura clădirii, prin respectarea normelor impuse de comisiile de cultură pentru un monunet istoric de categoria A. Atât Aeroportul Băneasa cât și Otopeni vor fi legate de proiectul Magistralei 6 de Metrou 1 Mai - Tokyo.  Tot începând din 2020 vor începe și lucrările de modernizare ale aeroportului Otopeni, prin dezvoltarea a două noi terminale, de 18.000 de metri pătrați și 26.000 de căi de rulare. Proiectul de extindere prevede un nou terminal, o parcare cu 8.000 de locuri, un centru de business de 5.000 mp, un hotel cu 200 de camere, un terminal de pasageri, o platformă destinată transportului cargo şi un metrou intern.   Practic, aeroportul Otopeni se va dubla după această extindere. Nu ar trebui să ne mire în niciun fel planurile de dezvoltarea ale aeroportului, având în vedere creșterea cu 123% a numărului de pasageri în ultimii zece ani. Într-un an înseamnă nu mai puțin de 14 milioane de oameni care decolează și aterizează.   Având în vedere creșterea numărului de călători pasionați, odată cu modernizarea aeroportului este în plan și extinderea magistralei de metrou M6, care face legătura Bucurestiului cu aeroportul.   Șase stații noi de metrou vor lega 1 Mai de Stația Tokyo (zona Mall Băneasa). Investiția de 1.3 miliarde de lei va fi finanțată de Comisia Europeană și nu este rambursabilă. Termenul de finalizare: 48 de luni. Avantajul major al locuitorilor urbei: magistrala M6 va porni efectiv din Gara de Nord și va ajunge la Otopeni fără să fie nevoie schimbarea trenurilor de către călători.   Ritmul dezvoltării unui oraș se reflectă și în mijloacele de transport în comun pe care locuitorii le pot folosi. Și dacă până acum am vorbit de traficul pe cale aeriană și subterană, suprateranul nu rămâne nici el în urmă: planurile viitoare de dezvoltare includ redeschiderea Gării Băneasa din Nordul Capitalei, dar și o nouă arteră cu trei benzi, ce va începe din Strada Avionului, cartierul Aviației, va traversa ANL Henri Coandă apoi va subtraversa prin tunel pista aeroportului Băneasa şi va continua până în zona Grădinii Zoologice, apoi prin Pădurea Băneasa, pe drumul Vadul Moldovei până la Șoseaua de Centură. În tunelul subteran, se va intra din cartierul ANL Henri Coandă, din dreptul pistei aeroportului, şi se va ieşi în spatele complexului comercial Băneasa.   Pentru locuitorii din Greenfield, această nouă arteră înseamnă acces rapid către Șoseaua de Centură, dar și access direct spre cartierul Aviației. Pe vremea coanei Mița Biciclista, magazinele erau de sine stătătoare. În zilele noastre, Mall Băneasa numără 364 de magazine, iar planurile de dezvoltare includ un proiect nou, o investiție de tip greenfield, compusă din zone comerciale, rezidenţial şi birouri. Conform unui studiu KPMG realizat în 2017, până în 2027 platforma Băneasa poate genera peste 1,9 miliarde de euro în salarii, susţînând peste 30.000 locuri de muncă în 2026. Acesta nu vă fi însă singurul Mall din zonă. Urmează a se deschide Greenfield Plaza, proiect ce are termen de lansare primul trimestru din 2021, pe o suprafață de 17.200 metri pătrați, unde se va putea ajunge cu mașina personală, cu transportul în comun și cu metroul - accesul se va face de la stația Washington, a magistralei M6. Proiectul va include zone dedicate comunității cartierului Greenfield Residence. Acestea pot, însă deveni de interes și pentru locuitorii din împrejurimi, cum sunt cei din Otopeni. Inclusiv proiectul rezidențial Greenfield prevede creșterea numărului de locuitori la aproape 17.000 persoane până în 2028.  Orașul București și toată povestea lui, cu bune cu rele, cu oameni frumoși, cu zone și cartiere cu istorii interesante, cu parcuri, cu investiții pe care acum ceva timp nici nu le puteam imagina, continuă să ne surprindă și să ne atragă. Este un oraș al contradicțiilor și poate tocmai de aceea nu ai cum să nu îl iubești.